Cum interpretezi o scadere in performanta in timpul antrenamenteleor?
Care sunt criteriile tale pentru prea putin antrenament si pentru prea mult antrenament?
Prea mult antreanament dupa felul in care ma simt. Oboseala e ceva de care sti ca suferi si peste ani, eu am reusit sa devin foarte sincer cu mine insumi si sa imi dau seama ca sunt doar lenes sau cand corpul meu striga dupa odihna. Cred ca aceasta sinceritate a fost motivul principal pentru carier a mea longeviva. Prin cunoasterea necesitatilor organismului tau si pe urma sa intelegi cum raspunde, vei ajunge incetisor in timp sa prinzi ritmul corpului tau si sa determini cand incepi sa impingi si sa constr uiesti prea mult. Aceasta devine critica in timp varsta si organismul/corpul nu se mai recupereaza/refac la fel de repede ca atunci cand erai mai tanar. Fiind indeajuns de increzator ca sa renunti si sa spui, ca este indeajuns pentru azi si apoi sa nu te indoiesti de acea decizie , asta este cheia. Sentimentul de vinovatie e ceea ce poate durea mai mult daca nu inveti sa ai aceasta abilitate de a spune --ce e prea mult e prea mult/gata mi-a fost indeajuns-- cand te antrenezi.
Sa va dau un criteriu exact e dificil. Cred ca semnele sunt evidente atunci cand ai facut prea mult. Picioare grele, probleme ale corpului(oboseala cronica), probleme cu somnul-insomnii , pierderea apetitului, etc...Astea fiind spuse doar din prisma faptului ca suferi de oricare din lucrurile astea nu inseamna ca imediat opresti antrenamentul. Antrenamentele au rolul de a-ti testa corpul, oferindu-i posibilitatea de a se recupera si apoi sa o iei de la capat.Este o limita subtire in care ne incadram si din acest punct de vedere sa iti intelegi corpul este cheia principala. Poti suferii de oricare din aceste simptome si sa continui sa te antrenezi din greu in continuare si de multe ori si eu fac asta. Trebuie doar sa constientizezi cand prea mult e prea mult, iar pentru mine este in totalitate un sentiment. Corpul meu nu mai reactioneaza la sesiunile de antrenament si sunt foarte obosit.
Ce inseamna pentru tine sentimentul de picioare grele?
Schimbi ceva in antrenamentul tau actual?
Picioarele grele inseamna multe lucruri. Inseamna ca am facut multa munca/antrenamente, inseamna ca sunt pe drumul cel bun dar in acelasi timp poate insemna ca am nevoie de odihna. Este un comentariu foarte larg, picioare grele deoarece ca triatlonist poti avea aceasta problema din multe motive. In general eu ma rezum/orientez dupa cat de obosite si grele imi sunt picioarele, daca sunt pentru o perioada prelungita de timp incep sa imi reduc vizibil antrenamentul si sa ma concentrez pe odihna/recuperare.Antrenamentele si intensitatea la care le faci este redusa. Eu ma concentrez mai mult pe recuperarea activa pana cand simt ca organismul revine la un nivel in care sa ma pot antrena tare iarasi. Daca perioada in care simti ca ai picioarele grele dureaza mai mult de 5 zile, atunci sa incepi sa faci aceasta schimbare dramatica. Dar daca dureaza doar pentru o zi sau doua atunci poate fi considerata foarte des normala pentru antrenamentele pe care le induri/practici. Triatlonisti Ironman si atletii de anduranta au un obicei de a se antrena tot timpul iar diferenta intre sportivii buni si cei exceptionali este dupa parerea mea este felul in care isi inteleg si interpreteaza semnele organismului. Fiind capabil sa iei decizii exact cand ai facut prea mult, apoi sa faci ajustarile de rigoare si sa rectifici problemele ca sa ai pozibilitatea de a a continua sa te antrenezi mai departe.
Cand a fost ultima data cand ai avut parte de senzatia picioarelor grele sau o scadere in performanta desi aveai un program bun de antrenamente?
A trecut ceva vreme, deoarece am incercat sa castig/merg pe antrenamente prudente in timp ce am ma apropii de 40 de ani. Acum sunt mult mai increzator cand vine vorba de planuri de antrenament, volume, ceea ce trebuie facut si ceea ce pot efectua. Intotdeauna castig pe partea de mai putin deoarece am observat ca recuperarea organismului meu e mult mai lenta in comparatie cu cea pe care o aveam cand eram de 20 de ani. Trebuie sa fi indeajuns de increzator incat sa lasi la oparte parametrii antrenamentelor pe care i-ai fixat si acumulat dea lungul anilor de antrenamente si sa realizezi ca nu poti replica/reface mereu ceea ce ai facut cand aveai 25de anu(sau acum cativa ani). Inca o poti face, trebuie doar sa te asiguri ca antrenemantele pe fiecare parte a marilor sesiuni de antrenament sunt ajustate astfel incat sa poti absorbi/acumula antrenamentul. Cred ca din acest motiv am fost capabil sa imi controlez cu adevarat performanta si sa stau fara sa ma accidentez care de fapt e adevarata cheie a succesului. Ultima data cand sincer mi-am spulberat/stricat antrenamentul si m-am supraantrenat a fost in 2003 cand ma pregateam pentru Ironman. M-am casatorit in august si mi-am lasat foarte putin timp pentru pregatire de cursa. Intradevar am fortat antrenamentele si am facut unele antrenamente incredibile. Iar mai apoi cand am vrut sa imi tonific antrenamentul era deja prea obosit iar scaderea volumului si cresterea intensitatii pur si simplu mi-a doborat organismul. Am fost total distrus in acel an dupa ce am facut—12 saptamani de antrenament in 7saptamani.--- Acum ma uit inapoi si dau din cap dar pot vedea cum oamenii intra intr-un sistem de supra-antrenament si nu dau atentie semnelor. Este frica si panica cele care imping oamenii aici. Incearca sa fi cu bagare de seama si sa privesti in jur ca sa nu ajungi aici.
Care a fost gandul tau initial – l-ai recunoscut ca pe un supra-antrenament imediat?
Nu am realizat ca este supra-antrenament decat atunci cand era deja prea tarziu. Cred ca ai aceasta perceptie ca faci indeajuns de mult, dar ca atleti de Anduranta oricum depasim granitele normale ale antrenamentului de volum, si sa evidentiezi ce e prea mult si ce e prea putin e cel mai greu lucru. Cred ca stiam deja ca m-am obosit cand eram la jumatatea perioadei de volum tot ceea ce doream sa fac era sa dorm. Corpul meu nu mai raspundea la nimic si nu imi mai reveneam la normal, de fapt incepeam sa ma simt mai rau. Este normal sa te simti molav/slabit in perioada de acumulare dar dupa 5 sau 7 zile aceasta senzatie incepe sa dispara iar corpul tau incepe sa se simta iar bine si revigorat. In 2003 cu siguranta nu aveam acest sentiment deloc, incepusem sigur sa ma simt mai bine, dar dorinta de a dormi era uriasa, apetitul sincer nu imi mai revenea ceea ce era ciudat si era un indicator imediat pentru mine ca lucrurile nu erau corecte. A fost prea mult si prea repede iar corpul fiind constient de ce se intampla va incerca sa reziste dar cand cedeaza, cedeaza rau si e deja prea tarziu.
Cat de mult ti-a trebuit sa te recuperezi sa poti reveni si cum ai facut ( alergari usoare, inot lung sau timp liber in totalitate)?
Mi-am continuat sezonul. Dupa mondialele din Kona-Hawaii mi-am luat liber si nu am facut nimic pana la inceputul lunii decembrie. Am incercat sa ii ofer corpului meu o odihna solida.Intotdeauna ma ingrijoreaza muschii inimi si incerc sa ii ofer inimi o pauza de acele antrenamente intensive la care o supunem atunci cand ne antrenam din greu. Inima poate obosi si sunt sigur de asta si mereu ma focusez pe finalul sezonului daruindu-i/oferindu-i inimi o pauza de la acele antrenamente care o ridica prea mult. Incerc sa fac yoga sau chestii simple precum surf-ul doar ca sa imi mentin corpul intr-o forma buna dar mentinand inima in pauza. In 2003 am oferit corpului meu o odihna solida si nu am inceput sa intru in nici o structura de antrenemant pana dupa anul nou.De la mijlocul lunii Octombrie pana pe 31 Decembrie.A fost o pauza mare dar corpul meu sa bucurat de ea.
Simti vreo diferenta in performanta dupa ce ti-ai alocat suficienta recuperare?
Cu siguranta, revenirea dupa o perioada prelungita de odihna este dificila, deoarece e dificil sa iti cladesti iar baza conditiei fizice. Cand ma odihnesc ma odihnesc serios si adecvat.Nu fac prea efort fizic aproape deloc, deci a durat ceva pana mi-am recladit conditia fizica. Am facut un ironman la inceputul luni Aprilie pe care l-am dominat, asa ca amimpresia si pot spune ca acea recuperare a fost grozava pentru organismul meu si revenirea dupa ea a fost foarte solida.Am avut un an impresionant in 2004, astfel incat lucrurile au mers bine dupa acea greseala de antrenament din 2003.
Cum si ce nutritie sa folosesti ca sa susti o recuperare intr-un asemenea caz?
De obicei eu am 85 de kg.Corpul meu tinde sa ajunga la aceasta greutate foarte repede cand imi iau cate o pauza. Concurez la 77 de kg, atat de mult pot slabi fara a-mi afecta performantele. Sincer cred ca organismului nu ii place sa concureze la greutatea asta pentru perioade lungi de timp si oferindu-i corpului tau ocazia de a concura la aceasta greutate o perioada de cativa ani e importanta. Cand imi iau cate o pauza incerc sa imi las corpul sa revina la greutatea lui naturala, dar mananc foarte bine asa ca aceasta e greutatea mea normala. Nu sunt prins in aceasta focusare asupra greutatii asa cum ar trebui sa fiu ca un atlet masiv care practica acest sport de anduranta. Specialisti Sportivi mi-au spus ca sunt prea masiv/greu pentru a concura in circuitul Ironman. Am fost un atletl puternic/masiv iar competitiile de ironman au fost cladite pentru atleti mai mici/usori. Asadar am castigat mai multe curse de Ironman decat orice alt barbat si am cucerit titlul de Campion Mondial cand ei spuneau ca asa ceva nu ar fi niciodata posibil. Am facut asta sub atenta supraveghiere a nutritionistului meu timp de un sezon intelegand limitele greutatii corpului meu cand vine vorba de antrenamente exterioare si forta. Cat despre suplimente ideea mea este de a-mi mentine sistemul imunitar si de a-mi permite sa fac volumele antrenamentelor necesar si sa imi reduc treptat greutatea fara sa mi se faca rau. Singurul produs dietetic pe care il folosesc este BiestMilch si asta e adevarat. In rest mananc foarte bine, ma bucur de un platou Mediteranean si si mancare foarte picanta cu precadere adreii. Atunci cand ma uit la recuperare ma concentrez sa mananc bine sa ma hidratez bine si saimi balansez dieta.
